Inima Caii – Faouzi Skali

Dacă însăşi căutarea spirituală constituie un mister, atunci sirr-ul este un mister conţinut într-un mister.
(F. Skali)

Întoarcerea la „natura autentică a religiei” necesită un efort de distanţare de eveniment şi de discernere a unei tendinţe fireşti şi securizante a omului: aceea de a limita totul la ceea ce consideră el că îi este cunoscut şi de a neglija spiritul, care îl depăşeşte, pentru a se refugia în litera pe care crede că o stăpâneşte. Suflul aspiraţiei religioase conţinut în simplele noastre limite intelectuale, împietreşte într-o formă aridă şi lipsită de savoare, golită de dimensiunea sa pur spirituală, şi totuşi cea mai fundamentală. Incapabili de a percepe această dimensiune, care ne este voalată, noi codificăm sisteme de valori morale şi comportamentale, factori de echilibru social şi personal însă acestea, prea îndepărtate de propria substanţă, se vor mărgini rapid la contextul în care se exprimă până ce vor fi instrumentalizate la extrem.

Tendinţa spre formalism nu cruţă nicio religie. În tradiţia musulmană, mesajul înnoitor al Profetului Muhammad (sws) va fi perceput, de-a lungul secolelor, ca un simplu liant social, modelabil cu uşurinţă în vederea servirii unor scopuri cât se poate de străine înţelesului profund al islamului.

În acest context, comunităţile sufite, inspirate de exemplaritatea Profetului şi de simplitatea cea mai curată a învăţăturii sale, vor cultiva şi vor transmite dimensiunea interioară a revelaţiei coranice. Transmiterea neîntreruptă a acesteia sa va realiza de la ghid spiritual la discipol, ocultată sau dezvăluită celor mai mulţi în funcţie de condiţiile epocii respective şi de planurile providenţiale ale căror înţelepciune şi anvergură sunt dificil de înţeles cu ajutorul mentalului. Această învăţătură presupune efectiv să fim sensibilizaţi la un tip diferit de percepţie, la o altă dimensiune decât aceea a raţiunii discursive; o percepţie cu inima, deschisă prezenţei unui shaykh (maestru spiritual), el însuşi trezit la această dimensiune, şi în jurul căruia se va forma o comunitate ataşată unei educaţii spirituale vii.

Importanţa comunităţii

Justificarea fundamentală a existenţei unei comunităţi spirituale, inima sa şi adevărata sa raţiune de a fi, este prezenţa unei fiinţe realizate care are vocaţia de a transmite influxul spiritual de inspiraţie divină pe care l-a primit, fără intervenţia propriei voinţe. Acest influx este desemnat în limba arabă prin cuvântul „sirr” care înseamnă, literalmente „secret”, cu toate că nicio traducere nu poate dezvălui realitatea intimă la care se referă acesta. Dacă însăşi căutarea spirituală constituie un mister, atunci sirr-ul este un mister conţinut într-un mister. Este, întrucâtva, energia spirituală care caracterizează o cale însufleţită de prezenţa unui ghid spiritual, mandatat de Dumnezeu să o transmită pe aceasta inimii discipolului. Beneficiind de ajutorul divin în realizarea acestei sarcini, shaykh-ul va transmite o înţelepciune comparabilă cu fântâna care curge în mijlocul comunităţii, udând tot ce se află în jurul său: inimi, relaţii, comportament, atitudinilie fiecăruia. Discipolii devin atunci precum grădinarii care dirijează apa divină şi o fac să ajungă în locul în care trebuie să se răspândească, pentru a-şi face simţite puterea şi forţa transformatoare. Ei, discipolii, sunt această legătură, această reţea de transmisie, devenind totodată cei care primesc şi cei care oferă.

Către vindecarea interioară

Profetul Muhammad (sws) a spus: „Această religie a apărut ca ceva străin şi va sfârşi ca/ va redeveni ceva străin.”* Învăţătura spirituală cea mai izbutită trece obligatoriu prin perplexitate, adică prin repunerea în discuţie a certitudinilor noastre, prin pierderea reperelor. Faptul că ghidul spiritual situează discipolul într-o stare de perplexitate constituie manifestarea acestei stranii dimensiuni a învăţăturii spirituale. Aceasta din urmă nu face parte din sfera cognoscibilului şi nici nu poate fi redată de cuvinte. Starea de perplexitate va face ca discipolul să descopere ceva radical diferit, care va duce la o transformare interioară, sub influenţa secretului spiritual. Ne referim la focul sacru, care se cere prezervat, el constituind întreaga pondere a fiinţei.

Astfel, maestrul spiritual aduce vindecarea infirmităţilor inimii, fiindcă ignoranţa inimii este ca o maladie. Toate formele ego-ului sunt nişte obstacole, nişte amăgiri. Ştiinţa transmisă prin învăţătura ghidului spiritual va permite accesul până în profunzimea propriului sine şi va permite o transformare interioară, o schimbare, simplificarea şi mai apoi dizolvarea unor aspecte ale ego-ului. Este ceea ce reuşesc oamenii sfinţi să realizeze în propria persoană, iar ghidul spiritual facilitează ajungerea în acest stadiu. Transparenţa totală defineşte însăşi inima ghidului spiritual, din moment ce inima aceasta s-a dezis de toţi idolii, de căutarea deţinerii puterii şi s-a întors la starea de servitute absolută, starea în care devenim cu adevărat ‘abdullah (servitori ai lui Dumnezeu

„Maestrul spiritual nu este acela care te conduce prin cuvinte, ci acela care te transformă prin starea sa spirituală”, spune un adagiu sufit. Maestrul spiritual este un purtător, este „cel care a ajuns şi care face ca şi tu să ajungi” de pe malul în care ego-ul există, pe malul în care ego-ul nu mai există. Prin învăţătura sa, maestrul îl conduce pe discipol la originea Revelaţiei. Pe o astfel de cale, religia încetează să mai fie un simplu sistem, pentru a se transforma în realitate trăită de inima discipolului. Totul este reaşezat la locul său de această relaţie de la inimă la inimă cu ghidul spiritual. Orientarea spre acesta din urmă înseamnă orientarea către această transparenţă, care deschide o fereastră spre absolut. Astfel, religia îşi regăseşte adevărata dimensiune, aceea de a fi de inspiraţie divină.

Notă:

*(traducere aproximativă a: « Cette religion est venue comme quelque chose d’étrange et elle finira comme quelque chose d’étrange ». Sahih Muslim, hadith autentic relatat de Abu Hurairah – nu am găsit traducerea în limba română. n. tr.)

fragment, traducere de: Hana11

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: