Răspunsul la Rugăciune (Vasile Lovinescu)

2 Martie 1965

“Când credinciosul face un pas către Allah, Allah se ridică de pe Tronul Său, și face o sută de pași înaintea lui.”

Este mai întâi interpretarea cea mai firească; avem de-a face cu o acțiune de apurva, de acțiune și reacțiune concordantă, și e firesc ca Allah să răspundă cu lipsa de comună măsură dintre El și credincios. O primă obiecțiune e aceea obscură a cărării noastre: nu se vede acest răspuns,și mai toate năzuințele noastre spre El, par fără de răspuns. Metafizic, răspunsul este spontan și fără replică, dar argumentul este foarte important existențial, adică înșelător,iluzoriu, dar totuși greu, masiv, zdrobitor din punctul de vedere al realizării de jos în sus. Cu o frază îl spulberăm, dar greutatea drumului, povara de pe spatele nostru rămâne aceeași.

Vasile Lovinescu

Răspunsul intelectual este că drumurile lui Dumnezeu nu sunt ale noastre, și că un demers al nostru spre Divinitate, își are răspunsul pentru întreaga noastră ființă, din care staza noastră umană reprezintă o infimă parte; prin urmare, acest răspuns se repartizează pe prelungirile ființei noastre formale, neactualizate în viața noastră actuală, și mai ales pe stările superioare de fire ale noastre, inaccesibile nouă acum. Pentru Dumnezeu răspunsul este concomitent, pentru că în El toată ființa noastră apare în simultaneitate, în Eternul Prezent; răspunsul deci e total, imediat, magnific, ceea ce nu-l împiedică, în perspectiva noastră, să ia o haină temporală, cu aspecte de succesiune, teribil, dezasperant de depărtate; și cine e uriașul intelectual, sfântul smuls lumii noastre, pe care exasperarea să nu-l corodeze?

Asta vrea să spună că răspunsul lui Dumnezeu e necesarmente universal și nu poate fi altul. Dacă lansăm săgeata rugăciunii spre El, răspunsul va fi ploaia miilor de săgeți de foc sau de apă, după caz și necesitate. Și mai este ceva: răspunsul lui Dumnezeu e sigur, necesar, obligatoriu dacă îndrăznesc să mă exprim așa. Dar demersul nostru? Putem fi siguri că e real, că e relativ simplu de efectuat? Nu cred. Pasul spre Dumnezeu, un singur pas, e știința științelor, greu de realizat până la necrezut. Un rit efectuat cu acest scop e mai mult un indicator de drum, o cărare, un punct de plecare, nu e pasul în sine.

(Vasile Lovinescu, Însemnări Inițiatice, Rosmarin, 1996, pag.55-56)

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: